Umple-mi ochii cu frumusetea ta,
In parul tau de stele sa ma-nnec indata;
Privirea ta s-alunece de-a lung de tarmuri
In are valurilor sunet sa fi iar cufundata...
Apoi sa ne luam de mana
Si sa pasim spre un etern abis,
Nu vei mai fi fiinta pamanteana
Spre care multe suflete s-au tot deschis.
O sa te-admir si ziua,noaptea tarziu si la amiaza
O,tu,regina a firii omenesti!
Fiinta-n care tot se-armonizeaza:
Privirea,zambetul,starile sufletesti...
Sa-mi cladesc fericirea pe-a tale buze dulci,
Sa te iubesc oricand,ziua sau noaptea,
Sa te asist cand legea firii o incalci
Si sa-ti citesc in ochi naivitatea...
Sa ma pierd doar uitandu-ma la tine
Apoi in tine sa ma regasesc,
Si sa ma mir de cum ma simt de bine,
Mai bine niciodata nu mi-a fost...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu